Săptămâna trecută am avut parte de o experienţă inedită, trăind senzaţii demult uitate: am fost într-o tabără de dans cu „fetele” mele( dansatoarele mele), organizată în Ungaria de Tini Dance Center. Am avut posibilitatea de a face mişcare într-un mediu profesionist, învăţând paşi noi, perfectându-ne coreografiile înaintea Festivaluliui Callatis.

  Programul zilnic din tabără a fost unul spartan: deşteptarea la 6.30,  după care am făcut alergări uşoare, puţină gimnastică de înviorare, la ora 8.00 am luat micul dejun, iar între orele 9.30 şi 13.00 am dansat, dansat, dansat…În timpul prânzului ne-am tras sufletele puţin după care între orele 15.00 şi 19.00 a urmat…dansul. Astfel încă din prima zi  „şi-a făcut apariţia” febra musculară pentru că,  deşi nu ducem lipsă de mişcare nici acasă sau pe scenă, Erdei Katika, coreografa noastră a elaborat un program istovitor,  fără jumătăţi de măsură! Atmosfera era însă de nota zece, iar din a doua zi am şi uitat de dureri şi de febra musculară, iar nopţile şi masa din tabără m-au făcut puțin nostalgică.

  Singura zi de odihnă am petrecut-o pe malurile Tisei: ne-am accentuat bronzul, am făcut baie, dar nu am neglijat nici aici dansul: am repetat coregrafiile pe nisip pigmentat cu aerobic. Cireaşa de pe tort a însemnat o interesantă sesiune de gimnastica în apă la care eu am avut rolul de antrenor.

Bineînţeles nu am lipsit nici de la pertecerile ad-hoc organizate de colegii noştrii de tabără: karaoke şi  iarăşi dans, adică nopţi nedormite…Dacă mă întrebaţi cum am reuşit totuşi să învingem oboseala acumulată pe parcurs? Simplu: remediul contra oboselii şi febrei musculare este mişcarea susţinută de un program foarte bine pus la punct.

A fost o săptămână de neuitat după cum vedeţi şi voi din pozele de mai jos…

This entry was posted on péntek, július 31st, 2009 at 8:20 de. and is filed under Uncategorized. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.